Mai sunt doar cateva zile. Mai sunt doar cateva zile pana la nasterea Mariei si eu ma aflu in fata laptopului jumatate plangand, jumatate razand. Asta fac in asteptarea Mariei. M-au navalit emotiile si zecile de intrebari.
Cum va fi? Va fi bine? Va fi usor? Va fi greu? Ma voi descurca? Ma voi acomoda? Voi alapta? Voi naste natural? Sau cezariana? Cum voi reusit?
Cele care sunt mame stiu exact multitudinea de intrebari care ma complesesc pe mine acum si, asa cum scriam mai sus, ba plang, ba rad. Si nu glumesc. Nu e nicio rusine sa fii in acest carusel de emotii, e absolut normal sa am stari in antiteza, asa ca incerc sa nu pun presiune pe mine.
Chiar si tastand aceste randuri si deja ma simt mai bine. Stiam ca scrisul poate fi vindecator, dar nu ma asteptam sa aiba efect asupra mea. Eu sunt, de obicei, o pragmatica, am stat ani la rand departe de tastatura si nu credeam ca voi ajunge chiar eu sa scriu. Poate ca sarcina m-a schimbat? Poate ca mi-a creat in suflet si minte o alta conexiune? Eu cred ca aici e 100% mana Mariei, de la ea vine aceasta putere. In peste 15 ani de cand fac business niciodata nu m-am simtit mai puternica ca acum. Pe mine, sarcina m-a reconstruit.
Chiar daca uneori mai plang, (cine nu plange?), simt ca pot munta muntii din loc. Chiar si asa cum sunt acum, cu parul in varful capului, cu picioarele umflate incat zici ca port 41, chiar si asa, ma simt puternica, iar puterea, cum spuneam, vine de la Maria.
Oh, suflet mic, abia astept sa te cunosc!
A.T
